Educaţia arde, profesorii se piaptănă în sondaje

Fiecare început de an şcolar ne prinde în aceeaşi buclă a analizei stării clădirilor şcolilor, începând de la toaletele din curte până la autorizațiile ISU. Niciodată nu se face analiza celor care ne educă copiii: cine sunt, cât de pregătiţi, cum se evaluează ei?

Despre cum este și ce crede despre el însuși corpul profesoral din România, pe site-ul cursdeguvernare.ro se face o analiză comparată cu auto-aprecierea altor corpuri profesorale din alte ţări. Concluzia, pe repede înainte? În sondaje totul este aproape perfect în sistemul de educație din România... atâta tot că rezultatele sistemului sunt dezastruoase.

Aproximativ 85.000 de profesori sunt absolvenți ai unor programe de învățământ superior la distanță (ID) și, conform unei declaraţii a Ecaterinei Andronescu din această primăvară, ar cam trebui să se întoarcă URGENT în facultăți pentru a fi aduși la standarde decente.

“Când înveți la distanță, înveți ușor departe de carte. Ca urmare, cu prioritate trebuie să îi aducem într-un program de formare”, spunea Ecaterina Andronescu.

Conform datelor INS, 85.000 înseamnă aproape 43% din cei 199.187 de profesori care predau anul trecut în sistemul preuniversitar, inclusiv cel profesional și cel pentru copii cu nevoi speciale. Profesorii nu sunt de cord cu aceasta. 96,8% din profesorii români de gimnaziu consideră că au fost “bine” sau “foarte bine” pregătiți în ceea ce privește conținutul materiei predate, conform Raportului TALIS 2018, realizat de OECD și apărut recent.

Interesant este că, în materie de auto-evaluare, din totalul de 250.000 de profesori cuprinși în eșantionul de la nivel mondial (cel mai mare folosit vreodată), din 48 de țări, 83,2% se consideră bine pregătiți în ceea ce privește disciplina predată. Cu 13,6 puncte procentuale sub ponderea din România! Doar profesorii din Vietnam apreciază că sunt mai bine pregătiți decât românii – procentul celor care au răspuns cu “bine” sau “foarte bine” este de 98,3% din total intervievați. Numai că elevii din Vietnam s-au clasat pe locul 22, din 70, la ultimele teste PISA, iar la una dintre cele trei probe, Știință, pe locul 8. Elevii din România s-au clasat pe locul 47, inclusiv la Știință. Plus: la Citire, aproape 39% din elevii români de 15 ani participanți la ultimele teste PISA s-au dovedit a fi analfabeți funcțional. Citesc pentru că cunosc literele alfabetului, dar habar nu au ce citesc şi nu sunt capabili să facă diverse asocieri şamd. Printre elevii din Vietnam ponderea analfabeţilor funcţionali este de sub 15%. De altfel, Vietnamul se situează pe locul 10 în topul statelor cu cele mai mici rate de analfabeți funcțional la Citire.

La capitolul ifose stăm perfect. Aproape 70% din profesori de gimnaziu cred că au competențe ridicate pentru a preda folosindu-se de marile aventaje oferite de IT&C, deși învățământul românesc este unul dintre cele mai primitive din acest punct de vedere. Internet există, dar lipseşte cu desăvârşire în majoritatea şolilor. Mai mult, majoritatea şcolilor sunt simple depozite pentru tot felul de vechituri “aitistice”, în funcţie de cum s-a furat din programele de informatizare a şcolilor în toţi anii de când se vorbeşte despreceastă informatizare. În ceea ce priveşte modul în care se încurajeză gândirea critic în şcolile din România, vă reamintimcă peste 45% dintre profesori sunt de acord și cred că ar fi foarte bine și bine dacă România ar fi guvernată de un lider puternic, care să ignore Parlamentul și alegerile, potrivit studiului “Educație pentru democrație în școlile din România”, dat publicității anul trecut de Fundația Friedrich Ebert Stiftung.

Cum ziceam, stăm perfect în studii şi sondaje:

  • Cariera didactică a fost prima opțiune pentru 75% dintre profesorii din România.
  • Cel puțin 96% dintre profesorii din România citează ca principală motivare oportunitatea de a influența dezvoltarea copiilor sau de a contribui în societate.
  • Pe parcursul educației și formării inițiale 91% dintre profesorii din România au fost instruiți în ceea ce privește conținutul disciplinei, pedagogia și practica la clasă – o pondere mai mare decât media țărilor și a economiilor OCDE participante la TALIS (79%).
  • Printre practicile de formare, cele destinate să îmbunătățească managementul clasei și claritatea instruirii sunt aplicate la scară largă în România, cel puțin la fel ca și în țările și economiile OCDE participante la TALIS. De exemplu, în România, 73% dintre profesori declară faptul că reușesc să liniștească frecvent elevii gălăgioși (media OCDE este de 65%) și 97% declară faptul că explică frecvent modul în care sunt relaționate temele noi cu cele deja abordate (media OCDE 84%).
  • În România 44% dintre profesori declară că solicită frecvent elevilor să decidă în privința propriilor proceduri pentru rezolvarea sarcinilor complexe, comparativ cu 45% în medie la nivelul OCDE.
  • În medie, în România, pe parcursul unei lecții obișnuite profesorii petrec 81% din timp cu procesul efectiv de predare și învățare, procent mai ridicat față de media OCDE, de 78%.
  • În România, 84% dintre profesori evaluează în mod obișnuit progresul elevilor lor prin observarea acestora și prin oferirea de feedback imediat (media OCDE este 79%).
  • În România, 83% dintre profesori declară că ei și colegii lor se sprijină reciproc în punerea în aplicare a unor idei noi. Această proporție este mai mare decât ponderea medie din țările și economiile OCDE participante la TALIS (78%).

Doar că realitatea bate rezultatele oricărui studiu sau sondaj. Avem aşa:

  • La nivelul anului 2016/2017, doar 80,7% dintre copiii cu vârsta corespunzătoare clasei a VIII-a au absolvit învățământul gimnazial. 20% au fost pierduți pe drum.
  • Rezultatele de la ultimele teste PISA: 38,7% din elevi analfabeți funcțional la Citire și 39,9% analfabeți funcțional la Matematică.
  • Dintr-o clasă de 24 de elevi în clasa I în anul 2005-2006, doar 10 au promovat examenul de bacalaureat peste 12 ani.
  • 62% din elevii liceelor tehnologice nu au obținut notă de promovare a Bacalaureatului, în 2018.
  • În anul 2018, 39% din elevi au obținut la Evaluarea Națională note mai mici de 5 la proba de matematică.
  • 32,2% dintre elevii participanți la Evaluarea din 2018 au avut la clasă medii cu peste trei puncte mai mari faţă de media de la examen.
  • Procentul de promovare (medii mai mari decât 8) înregistrat de candidaţii care au susţinut proba scrisă a examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar (sesiunea 2019) este de 75,28% (75,75% în 2018).
  • Rata notelor peste 7 obţinute la titularizare anul acesta, înaintea analizării contestațiilor, a fost de 46,86%, mai mică decât cea de anul trecut (47,40%).:

Scria Tudor Arghezi, în 1946, o tabletă cu titlul „Profesorii în bancă”, o relatare despre ceea ce se numea în epocă “examen de capacitate”. Lăsați orice speranță că lucrurile ar fi stat altfel atunci decât azi. Avem de-a face cu o incursiune, prin intermediul textului scris, într-o lume asemănătoare realității imediate. Aduși la Bucureşti pentru examinare, dascălii din toată ţara oferă imaginea unor oameni timoraţi, intimidaţi de comisie, cugetând la felul cum ar fi putut s-o îmblânzească cu “un burduf de brânză de la popa socru-su, o şuncă, ceva” sau cu “un pachet de bancnote”, cu care auziseră că “se putea obţine, câteodată bacalureatul”. Dar mai avem parte de o consemnare capabilă să ne pună și astăzi pe gânduri și să ne dea răspunsuri la întrebările privind slaba calitate a învățământului contemporan: chiar un profesor-preşedinte de comisie declara că n-ar mai fi capabil să susțină un balcalaureat. Iar exemplele din realitatea contemporană vin să confirme: ajunşi în bănci, până şi profesorii se pierd cu firea, cunosc ispita copiuței şi pot cădea la un examen de rutină.

Rezultatele catastrofale, obţinute de un mare procent al dascălilor prezentaţi la concursul pentru posturi din această vară, despre care nu s-făcut atâta caz cât ar fi meritat, vin să întărească faptul că mulți dintre cei pe care ne bazăm în luminarea minților copiilor noștri au ei înșiși parte de un întuneric dat de ignoranţă, o pregătire de bază mediocră și o pofta de perfecţionare ce tinde către zero, mai ales sub scuza retribuirii jalnice a ”apostolilor” şcolii româneşti de azi.

Adauga comentariu